Dictionar medical

A

abces s.n. - acumulare de puroi într-un tesut sau organ

acromegalie s.f. - dezvoltare exageratã a extremitãtilor corpului

acupuncturã s.f. - tratament medical prin întepãturi în diferite puncte ale corpului.

adenoid, -ã adj. - cu aspect glandular

adenom s.n. - tumoare benignã a unei glande

adenopatie s.f. - boalã a ganglionilor limfatici

adipsie s.f. - lipsã de sete
adrenalinã s.f. - hormon al glandelor suprarenale

aerofagie s.f. - înghitirea unei mari cantitãti de aer

aerofobie s.f. - teamã patologicã de aer
aeroterapie s.f. - tratament al unor boli prin curã de aer

afazie s.f. - tulburare de limbaj

afonie s.f. - pierdere patologicã a glasului

agorafobie s.f. - teamã patologicã de a traversa spatii largi

albuminã s.f. - subsantã proteicã complexã din materia vie

alcoolemie s.f. - prezenta alcoolului în sânge

alelã s.f. - genã care prezintã mai multe forme

alergie s.f. - reactie modificatã a unui organism fatã de un agent microbian, chimic etc.

valopatie s.f. - tratament medical bazat pe mijloace contrare naturii bolii

amigdalitã s.f. - inflamatie acutã a amigdalelor

anemie s.f. - stare de slãbiciune cauzatã de scãderea numãrului de globule rosii din sânge

anevrism s.n. - dilatare a peretelui unui vas sangvin

anexitã s.f. - inflamatie a anexelor uterului (ovare, trompe).

anghinã/anginã s.f. - 1 inflamatie a faringelui si a amigdalelor. 2 ~ pectoralã . - boalã care se manifestã prin accese de sufocare si dureri în regiunea inimii.

angiografie s.f. - radiografie a vaselor sangvine

antibiogramã s.f. - metodã de laborator prin care se determinã antibioticul cel mai indicat contra unei infectii microbiene.

antibiotic, -ã adj., s.n. - (substantã organicã) cu efect bacteriostatic sau bactericid.

antigen s.m. - substantã care determinã formarea de anticorpi.

antiseptic, -ã adj., s.n. - (medicament) care combate infectiile microbiene

apendice s.n. - micã prelungire a cecului

apendicitã s.f. - inflamatie a apendicelui

apiterapie s.f. - tratament cu produse agricole

apofizã s.f. - proeminentã pe suprafata unui os

vapoplexie s.f. - pierdere bruscã a cunostintei, cauzatã de o hemoragie cerebralã

arahnoidã s.f. - meninge mijlociu

aritmie s.f. - tulburare a ritmului normal al inimii.

arterã s.f. - vas sangvin care duce sângele de la inimã la organe si tesuturi

arteriografie s.f. - radiografie a arterelor

arteriosclerozã s.f. - îngrosare si sclerozare a peretilor arterelor

arteritã s.f. - inflamatie a unei artere

artritã s.f. - inflamatie a unei articulatii

artritism s.n. - stare de boalã cauzatã de o încetinire a proceselor de nutritie.

artrografie s.f. - radiografie a unei articulatii

artrologie s.f. - studiul articulatiilor

artrozã s.f. - afectiune cronicã degenerativã a articulatiilor

astenie s.f. - stare de slãbiciune si obosealã

astigmatism s.n. - defect al vederii cauzat de inegalitatea curburii corneei sau cristalinului.

astm s.f. - boalã cauzatã de greutatea în respiratie

aterosclerozã s.f. - depunere de grãsimi pe peretele intern al arterelor

atonie s.f. - diminuare a elasticitãtii tesuturilor

atrium s.n. - compartiment superior al inimii

atrofie s.f. - regresiune morfoligicã ori functionalã a unui tesut sau organ.

auricul s.n. - atrium

avitaminozã s.f. - boalã provocatã de lipsa vitaminelor din alimentatie.

axon s.m. - prelungire a celulei nervoase

Inapoi

B

bacteriologie s.f. - studiul bacteriilor

bacteriostatic, -ã adj., s.n. - (antibiotic) care împiedicã dezvoltarea bacteriilor

balneologie s.f. - studiul actiunii curative a apelor minerale sau termale si a nãmolurilor

balneoterapie s.f. - tratament cu ape minerale sau termale si nãmoluri

benign, -ã adj. - (despre boli) usor vindecabil

biceps s.m. - muschi între umãr si cot

biopsie s.f. - examen histologic al unei portiuni dintr-un tesut viu

bioritm s.n. - desfãsurarea ritmicã a activitãtilor vitale

biotic, -ã adj. - referitor la activitatea vitalã

blastoderm s.n. - membranã care dã nastere corpului embrionului.

blastulã s.f. - a doua fazã în dezvoltarea unui embrion

blefaritã s.f. - inflamatie a pleoapelor

brahicefal, -ã adj. - cu craniul aproape rotund

bronhie s.f. - ramificatie a traheii

bronhografie s.f. - radiografie a bronhiilor

bronhopatie s.f. - afectiune a bronhiilor

bronhoscopie s.f. - examinare vitualã a bronhiilor

bronsitã s.f. - inflamatie a bronhiilor

bursã s.f. - mic sac în piele cu lichid vâscos

Inapoi

C

calcifia vr. - (despre tesuturi) a se întãri prin depunere de sãruri de calciu

calcul s.m. - piatrã la rinichi

cancer s.n. - tumoare malignã, formatã prin înmultirea dezordonatã a unui tesut organic

cancerigen, -ã adj. - care produce cancer; oncogen

canceriologie s.f. - oncologie

cangrenã s.f. - putrezire a tesuturilor

carcinom s.n. - tumoare malignã a tesutului epitelial

cardie s.f. - orificiu al stomacului care comunicã cu esofagul

cardiografie s.f. - înregistrare a bãtãilor inimii

cardiologie s.f. - studiul inimii si al afectiunilor ei

cardiopatie s.f. - boalã de inimã

catalepsie s.f. - întepenire bruscã a muschilor si încetarea unor functii cerebrale

cataractã s.f. - opacifiere a cristalinului

catgut s.n. - fir pentru suturi chirurgicale

centrozom s.m. - corpuscul din centrul celulei, care intervine în mitozã

cerebel s.m. - creierul mic

cerumen s.n. - materie ceroasã din urechi

chemoterapie/chimioterapie s.f. - terapie prin substante chimice

chil s.n. - lichid din intestinul subtire, rezultat al digestiei

chim s.n. - amestec rezultat din digerarea partialã a alimentelor din stomac

chirurgie s.f. - tratare a bolilor prin operatii

chist s.n. - tumoare benignã

chiuretaj s.n. - curãtire a suprafetei unei mucoase

cifozã s.f. - încovoiere înapoi a coloanei vertebrale

cistitã s.f. - inflamatie a vezicii urinare

cistografie s.f. - radiografie a vezicii urinare

cistoscopie s.f. - examen endoscopic al vezicii urinare

citobiologie s.f. - biologie celularã

citodiagnostic s.n. - diagnostic bazat pe studiul microscopic al celulelor

citogeneticã s.f. - studiul cromozomilor

citolizã s.f. - distrugere a elementelor celulare

citologie s.f. - studiul celulei

citoplasmã s.f. - substantã fundamentalã vie a celulei

citopoiezã s.f. - formare a celulelor

citostatic, -ã adj., s.n. - (substantã) care împiedicã înmultirea celulelor

claviculã s.f. - os care leagã omoplatii de stern

coccis s.n. - os triunghiular la extremitatea de jos a coloanei vertebrale

colagen s.n. - proteinã complexã din piele, cartilaje etc.

colecistitã s.f. - inflamatie a veziculei biliare

coledoc s.n. - canal prin care se varsã fierea în duoden

colicã s.f. - durere abdominalã puternicã

colitã s.f. - inflamatie a colonului

colon s.n. - portiune finalã a intestinului gros

comã s.f. - pierdere a cunostintei, cauzatã de o hemoragie cerebralã, diabet etc.

comisurã s.f. - fascicul de fibre nervoase care uneste douã regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale

congestie s.f. - aflux anormal de sânge; inflamatie; hiperemie

conglutina vt. - a coagula

coniozã s.f. - boalã produsã de inhalarea de praf

conjunctivitã s.f. - inflamatie a conjunctivei

coprologie s.f. - studiul biologic al fecalelor

coprostazã s.f. - acumulare de fecale în organism

cord s.n. - inimã

cornee s.f. - membranã anterioarã, transparentã, a ochiului

cortex s.n. - scoartã (cerebralã)

corticosteron s.m. - hormon din cortexul suprarenal

corticosuprarenalã s.f. - regiune corticalã a glandei suprarenale

cortizon s.n. - hormon al corticosuprarenalei

coxalgie s.f. - osteoartritã a soldului

coxartrozã s.f. - reumatism cronic la soldului

coxã s.f. - prima articulatie de la picioarele insectelor

craniologie s.f. - studiul craniului

cranioscopie s.f. - determinare a calitãtilor intelectuale si morale dupã forma craniului

craniu s.n. - scheletul osos al craniului

crioanestezie s.f. - anestezie prin frig.

criobiologie s.f. - studiul fenomenelor biologice care se produc sub efectul frigului

crioterapie s.f. - tratament cu ajutorul temperaturilor foarte joase

cubitus s.n. - osul principal al antebratului

Inapoi

D

defectologie s.f. - studiu al celor cu deficiente senzoriale si intelectuale

deglutitie s.f. - înghitire

dendritã s.f. - prelungire protoplasmaticã a neuronului

dentinã s.f. - tesut osos care formeazã pulpa dintelui

dentitie s.f. - 1 aparitia dintilor la copii. 2 totalitatea dintilor si asezarea lor

denutritie s.f. - stare a unui tesut sau organism în care predominã dezasimilatia

deontologie s.f. - totalitatea normelor care reglementeazã relatiile dintre medici si dintre acestia si pacientii lor

depigmentatie s.f. - decolorare a pielii

dermatitã s.f. - inflamatie a pielii

dermatologie s.f. - ramurã a medicinei care se ocupã cu bolile pielii

dermatomicozã s.f. - afectiune a pielii, provocatã de ciuperci parazite

dermatozã s.f. - boalã de piele

dermã s.f. - tesut fibros conjunctiv, strat mijlociu al pielii

dextrocardie s.f. - situare a inimii în partea dreaptã

diabet s.n. - boalã caracterizatã prin mãrirea cantitãtii de zahãr în sânge si în urinã

diafizã s.f. - parte medianã a unui os lung

diaforezã s.f. - transpiratie abundentã

diafragmã s.f. - muschi între torace si abdomen

diagnostic s.n. - identificarea unei boli dupã simptome

dializã s.f. - metodã terapeuticã de curãtire a sângelui în cursul insuficientelor renale

diencefal s.n. - parte a creierului situatã între emisfere si trunchiul cerebral

digestie s.f. - proces fiziologic de transformare a alimentelor în produsi asimilabili

diplegie s.f. - paralizie bilateralã

dischilie s.f. - tulburare a etapelor secretiei salivare

discopatie s.f. - boalã a discurilor intervertebrale

disfagie s.f. - dificultate la înghitit

dispnee s.f. - respiratie grea

distrofie s.f. - leziune organicã datoratã unei tulburãri de nutritie

dizenterie s.f. - boalã infectioasã manifestatã prin diaree dureroasã, cu sânge.

Inapoi

E

ectoderm s.n. - învelis extern al embrionului

ectopie s.f. - pozitie anormalã a unui organ

eczemã s.f. - boalã de piele care provoacã eruptii si mâncãrime

edem s.n. - acumulare de lichid în tesuturi

electrocardiogramã s.f. - grafic reprezentând curentii produsi de contractiile inimii

electroencefalogramã s.f. - reprezentarea graficã a activitãtii electrice a creierului

electroterapie s.f. - tratament medical cu ajutorul curentilor electrici

elongatie s.f. - întinderea terapeuticã a unui ligament sau nerv

embolie s.f. - astuparea unui vas sangvin cu un cheag de sânge

embriogenezã s.f. - dezvoltare embrionarã

embriologie s.f. - studiu al stadiilor de dezvoltare a embrionului

embrion s.m. - primul stadiu din viata unui organism, începând de la fecundarea oului

emfizem s.n. - umflãturã produsã prin infiltrarea aerului în tesuturi

enartrozã s.f. - articulatie mobilã

encefal s.n. - creier

encefalitã s.f. - inflamatie a encefalului

encefalografie s.f. - radiografie a encefalului

encefalopatie s.f. - boalã a encefalului

endocard s.n. - membranã care cãptuseste cavitãtile inimii

endocarditã s.f. - inflamatie a endocardului

endocrinologie s.f. - studiul glandelor endocrine

endoderm s.n. - foaie interioarã a endodermului

enteritã s.f. - inflamatie a intestinului subtire

enterocolitã s.f. - inflamatie a intestinului subtire si a colonului

entorsã s.f. - leziune a unei articulatii cauzatã de întinderea sau ruperea bruscã a ligamentelor

enzimã s.f. - compus organic de naturã proteicã, solubil, care provoacã sau accelereazã o reactie; ferment

epidemie s.f. - boalã infectioasã care se extinde rapid

epidermã s.f.- strat superficial al pielii

epifizã s.f. - 1 glandã endocrinã care influenteazã dezvoltarea glandelor sexuale si procesele metabolice. 2 extremitate a unui os lung

epigastru s.n. - partea superioarã a abdomenului

epiglotã s.f. - membranã care acoperã glota

epilepsie s.f. - boalã nervoasã manifestatã prin accese de convulsii si pierderea cunostintei

epistaxis s.n. - hemoragie nazalã

epiteliu s.n. - învelis al pielii, al mucoaselor etc.

ergograf s.n. - aparat pentru înregistrarea fortei musculare

ergoterapie s.f. - tratament al unor boli prin muncã

eritem s.n. - roseatã a pielii, în unele boli

eritrocit s.n. - hematie

erizipel s.n. - boalã infectioasã manifestatã prin eruptie cutanatã rosie

esofag s.n. - parte a tubului digestiv între faringe si stomac

excrescentã s.f. - umflãturã, tumoare pe un organ

exoftalmie s.f. - iesire în afarã a globilor oculari

Inapoi

F

facial, -ã adj. - al fetei

fagocit s.n. - celulã care digerã bacterii si alte corpuri strãine pãtrunse în organism.

fagocitozã s.f. - functia fagocitelor

falangã s.f. - fiecare dintre oasele care formeazã scheletul degetelor

febrã s.f. - temperaturã ridicatã a corpului

febrifug, -ã adj., s.n. - (medicament) care reduce febra

fecundatie s.f. - fuziune a gametilor, din care ia nastere zigotul.

femur s.n. - osul coapsei

fenotip s.n. - manifestare vizibilã a caracterelor ereditare în anumite conditii de mediu

ferment s.m. - enzimã

fetus s.m. - fãt

fibrilatie s.f. - contractii fine si rapide ale unui grup de fibre musculare

fibrinã s.f. - proteinã filamentoasã din sânge care intervine în procesul de coagulare

fibrinogen s.n. - proteinã din plasma sângelui; care se transformã în fibrinã

fibroblast s.n. - celulã a tesutului conjunctiv nediferentiatã

fibrom s.m. - tumoare benignã din tesut fibros

filogenie s.f. - originea si evolutia organismelor vii

fistulã s.f. - canal prin care se scurge o secretie

fiziologie s.f. - studiul functiilor organismelor vii

fiziopatologie s.f. - studiul fiziologiei organismului în timpul bolii

fizioterapie s.f. - tratament medical cu ajutorul agentilor fizici naturali

flebitã s.f. - inflamatie a venelor

flebotomie s.f. - incizie a unei vene

flegmon s.n. - inflamatie a tesutului subcutanat

fobie s.f. - teamã patologicã

frenic, -ã adj. - al diafragmei

frenologie s.f. - pseudostiintã potrivit cãreia caracterul si functiile intelectuale depind de conformatia craniului

ftiriazã s.f. - boalã de piele produsã de pãduchi; pediculozã

ftizie s.f. - tuberculozã pulmonarã

ftiziologie s.f. - studiul tuberculozei pulmonare

furuncul s.n. - inflamatie subcutanatã purulentã.

Inapoi

G

gamaglobulinã s.f. - substantã proteicã cu actiune antimicrobianã specificã, în sângele celor imuni

gambã s.f. - parte a piciorului de la genunchi pânã la gleznã

gamet s.m. - celulã reproducãtoare

ganglion s.m. - umflãturã pe traiectul unui vas limfatic sau al unui nerv

gastritã s.f. - inflamatie a mucoasei stomacului

gastroenteritã s.f. - inflamatie a mucoasei stomacului si a celei intestinale

gastrologie s.f. - studiul stomacului

gastrulã s.f. - stadiu în dezvoltarea embrionului

genã s.f. - unitate functionalã a unui cromozom care poartã caracterele ereditãtii

geneticã s.f. - studiul ereditãtii

genitor s.m. - organism din care ia nastere un hibrid

genotip s.n. - totalitatea genelor unui organism

geriatrie s.f. - studiul aspectelor medicale ale îmbãtrânirii

gerontologie s.f. - studiul aspectelor sociale, biologice si medicale ale îmbãtrânirii

gigantism s.n. - crestere exageratã a corpului

ginandrie s.f. - prezenta la femei a caracterelor sexuale secundare bãrbãtesti

ginecologie s.f. - studiul aparatului genital feminin

gingivitã s.f. - inflamatie a gingiilor

glandã s.f. - organ care produce o anumitã secretie

glaucom s.n. - crestere a tensiunii intraoculare si scãderea acuitãtii vizuale

glicemie s.f. - prezenta glucozei în sânge

glicogen s.m. - substantã zaharoasã din muschi si ficat, rezerva de glucozã a organismului

glicozurie s.f. - prezenta glucozei în urinã

gliom s.n. - tumoare malignã a unui tesut nervos

globulã s.f. - celulã care intrã în compozitia sângelui

globulinã s.f. - proteinã din plasma sangvinã

glomerulã s.f. - organ format dintr-un vas de sânge sau tesut limfatic cu aspect de ghem

glositã s.f. - inflamatie a limbii

glosologie s.f. - studiu medical al limbii si afectiunilor ei

glotã s.f. - orificiu al laringelui între coardele vocale

granulom s.n. - mic nodul cauzat de o inflamatie cronicã specificã

gripã s.f. - boalã infectocontagioasã provocatã de virusuri care afecteazã cãile respiratorii

Inapoi

H

halucinatie s.f. - tulburare psihicã constând în perceperea unor lucruri sau fenomene care nu existã în realitate

halucinogen, -ã adj., s.n. - (substantã) care produce halucinatii.

haploid, -ã adj. - (despre nucleul celular) care posedã numai jumãtate din numãrul de cromozomi

helioterapie s.f. - tratament prin expunere la soare

hemangiom s.n. - tumoare benignã a vaselor sangvine

hematie s.f. - globulã rosie

hematologie s.f. - studiul sângelui

hematom s.n. - acumulare de sânge într-un tesut

hematopoiezã s.f. - formare a celulelor sangvine

hematurie s.f. - prezenta sângelui în urinã

hemeralopie s.f. - slãbire a vederii spre searã

hemianestezie s.f. - pierdere a sensibilitãtii pe jumãtatea lateralã a corpului

hemiparezã s.f. - parezã a unei jumãtãti a corpului

hemiplegie s.f. - paralizie a unei jumãtãti laterale a corpului

hemofilie s.f. - predispozitie ereditarã la hemoragii

hemoglobinã s.f. - pigment al globulelor rosii din sânge

hemogramã s.f. - analizã pentru stabilirea compozitiei sângelui

hemolizã s.f. - distrugere a globulelor rosii din sânge

hemoptizie s.f. - eliminare de sânge prin tuse

hemoragie s.f. - scurgerea de sânge dintr-un vas sangvin

hemostatic, -ã adj., s.n. - (medicament) care produce hemostazã

hemostazã s.f. - oprire a unei hemoragii

hemoterapie s.f. - tratament prin transfuzii de sânge

hemotorax s.n. - acumulare de sânge în cavitatea pleuralã

hepatitã s.f. - inflamatie a ficatului

hidatic adj. chist ~ pungã de lichid formatã parazitar pe unele organe (ficat, plãmâni, etc).

hidrocortizon s.n. - hormon al corticosuprarenalei

hidropizie s.f. - acumulare de lichid într-o cavitate a corpului, într-un tesut

hidroterapie s.f. - utilizarea terapeuticã a apei

hiperacuzie s.f. - hiperestezia auzului

hiperemie s.f. - congestie

hiperestezie s.f. - sensibilitate exageratã

hiperglicemie s.f. - crestere a cantitãtii de glucozã în sânge

hipersecretie s.f. - secretie excesivã a unei glande.

hipertensiune s.f. - crestere a tensiunii arteriale

hipertiroidie s.f. - hipersecretie a tiroidei

hipertrofie s.f. - dezvoltare exageratã (a unui organ).

hipnozã s.f. - stare de somn provocatã artificial prin sugestie

hipoacuzie s.f. - hipoestezia auzului

hipocondru s.n. - parte lateralã a abdomenului

hipoestezie s.f. - sensibilitate scãzutã

hipofizã s.f. - glandã endocrinã la baza creierului

hipogastru s.n. - parte inferioarã a abdomenului

hipoglicemie s.f. - scãdere a concentratiei glucozei în sânge

hiposecretie s.f. - diminuare a secretiei unei glande

hipotalamus s.n. - regiune a encefalului la baza creierului

hipotensiune s.f. - micsorare a tensiunii arteriale

hipotiroidie s.f. - hiposecretie a tiroidei

histerografie s.f. - radiografie a uterului

histochimie s.f. - studiul compozitiei chimice si al metabolismului celulelor si tesuturilor

histofiziologie s.f. - studiul functiilor celulei si ale tesuturilor

histologie s.f. - studiul tesuturilor

homeopatie s.f. - terapeuticã bazatã pe administrarea de substante chimice în doze foarte mici, obtinute prin dilutii succesive, ce produc afectiuni analoge bolii care se combate

homeostazie s.f. - proprietate a organismelor vii de a-si mentine diversele constante fiziologice

hormon s.m. - secretie a glandelor care contribuie la dezvoltarea si functionarea normalã a organismului

humerus s.n. - osul bratului de la umãr la cot

Inapoi

I

iatrichimie s.f. - parte a alchimiei care se ocupã cu aplicarea chimiei în medicinã

idiosincrasie s.f. - sensibilitate particularã fatã de unele alimente, medicamente

idiotie s.f. - deficientã totalã a dezvoltãrii mintale

igienist, -ã s.m.f. - medic specialist în igienã

iliac, -ã adj. - din regiunea soldurilor

implant s.n. - organ, tesut, aparat implantat

implanta vt. - a introduce pe cale chirurgicalã un organ, tesut, aparat etc.

imunologie s.f. - studiul fenomenelor imunitãtii

imunopatie s.f. - boli rezultate prin alterarea mecanismelor imune

imunoterapie s.f. - tratament prin administrarea de seruri si vaccinuri specifice bolii respective

inanitie s.f. - epuizare fizicã prin lipsã de nutritie

inconstient, -ã adj. - totalitatea fenomenelor psihice nesupuse controlului constiintei

incubatie s.f. - perioada dintre contaminarea unui organism si aparitia primelor simptome ale unei boli

indigestie s.f. - tulburare a functiilor digestive

inductie s.f. - mecanism nervos prin care starea de excitatie sau de inhibitie dintr-un centru nervos determinã aparitia stãrii opuse într-un alt centru nervos

infantilism s.n. - rãmânere în urmã în dezvoltare

infirmerie s.f. - încãpere într-o cazarmã, într-un internat pentru îngrijirea bolnavilor

inframicrob s.m. - microorganism extrem de mic

inframicrobiologie s.f. - studiul inframicrobilor

ingestie s.f. - ingerare

internist, -ã s.m. - medic specialist în boli interne

ipohondrie s.f. - teamã exageratã si obsesivã de boli

iris s.n. - membranã coloratã a ochiului, între cornee si cristalin, strãbãtutã de pupilã

ischemie s.f. - diminuare a circulatiei sângelui într-o anumitã regiune a corpului

isterie s.f. - boalã nervoasã manifestatã prin tulburãri ale sensibilitãtii, convulsii etc.

Inapoi

J

jejun s.n. - parte a intestinului subtire între duoden si intestinul gros

Inapoi

L

lactaza s.f. - enzima care transforma lactoza în glucoza si galactoza (fr. lactase)

laparoscopie s.f. - examinare a cavitatii abdominale (fr. laparoscopie)

laparotomie s.f. - deschidere operatorie a abdomenului (fr. laparotomie)

laringe s.n. - partea superioara a traheii (fr. laringe)

laringita s.f. - inflamatie a laringelui (fr. laryngite)

laringologie s.f. - studiul laringelui si afectiunilor lui (fr. laryngologie)

laringoscopie s.f. - examinare a laringelui (fr. laryngoscopie)

laringotomie s.f. - deschidere operatorie a laringelui (fr. laryngotomie)

leucemie s.f. - boala grava cauzata de înmultirea anormala a leucocitelor (fr. leucémie)

leucocita s.f. - globula alba (fr. leucocyte)

leucom s.n. - formare a unor pete albe pe cornee (fr. leucome)

limfa s.f. - lichid incolor, continând plasma si leucocite (fr. lymphe)

limfadenom s.n. - tumoare a ganglionilor limfatici (fr. limphadenome)

limfangita s.f. - inflamatie a vaselor limfatice (fr. lymphangite)

limfatic,-a adj. - referitor la limfa (fr. lymphatique)

limfocit s.n. - leucocita din limfa (fr. lymphocite)

lipaza s.f. - enzima care descompune lipidele (fr. lipase)

lipom s.m. - tumoare benigna de tesut adipos (fr. lipome)

liposarcom s.n. - tumoare maligna a tesutului gras (fr. liposarcome)

lipotimie s.f. - lesin (fr. lypothimie)

litiaza s.f. - formarea de calculi în anumite organe (fr. lithiase)

logopedie s.f. - studiu pedagogic al posibilitatilor de înlaturare a tulburarilor în dezvoltarea vorbirii (fr. logopédie)

lumen s.n. - spatiu în interiorul unui organ cavitar (lat. lumen)

Inapoi

M

macrocefal,-a adj. - cu capul mare (fr. macrocéphale)

maladie s.f. - boala. (fr. maladie)

maladiv,-a adj. - bolnavicios (fr. maladif)

malformatie s.f. - viciu de conformatie congenitala (fr. malformation)

malign,-a adj. - (despre boli, tumori) grav, periculos (lat. malignus)

maltaza s.f. - enzima care transforma maltoza în glucoza (fr. maltase)

mastita s.f. - inflamatie a mamelei (fr. mastite)

mastoida s.f. - proeminenta a osului temporal, dupa ureche (fr. mastoide)

mastoidita s.f. - inflamatie a mastoidiei (fr. mastoidite)

mecanoterapie s.f. - tratament cu ajutorul unor mijloace mecanice (fr. mécanothérapie)

medic s.m. - persoana care profeseaza medicina; doctor (lat. medicus)

medicament s.n. - substanta pentru prevenirea sau vindecarea bolilor (fr. médicament)

medicatie s.f. - tratament (fr. médication)

medicina s.f. - studiul prevenirii si vindecarii bolilor (lat. medicina)

melanina s.f. - pigment brun-închis din piele, par etc. (fr. mélanine)

melanom s.n. - tumoare neagra maligna, a pielii (fr. mélanome)

meloterapie s.f. - tratament medical prin muzica (fr. mélothérapie)

meninge s.n. - fiecare dintre cele trei membrane care învelesc creierul ti maduva spinarii (fr. méninge)

meningita s.f. - inflamatie a meningelor (fr. méningite)

metabolism s.n. - totalitatea proceselor nutritive de asimilatie si dezasimilatie care se produc în organismele vii (fr. métabolisme)

metapsihica s.f. - parapsihologie (fr. métapsihique)

metastaza s.f. - localizare secundara, departe de focarul primitiv, a unei boli; raspândire la distanta a unei tumori maligne fr. métastaze)

metatars s.n. - schelet al partii de mijloc a labei piciorului (fr. tatarse)

meteorism s.n. - balonare a abdomenului (fr. météorisme)

mezencefal s.n. - creierul mijlociu (fr. mésencéphale)

mezenter s.n. - îndoitura a peritoneului care fixeaza organele digestive de peretele posterior al abdomenului (fr. ésentere)

mezoderm s.n. - foita a embrionului între ectoderm si endoderm (fr. mésoderme)

mialgie s.f. - durere musculara (fr. myalgie)

miatrofie s.f. - atrofie musculara (fr. myatrophie)

micoza s.f. - boala provocata de ciuperci (fr. mycose)

microb s.m. - microorganism unicelular (fr. microbe)

microbiologie s.f. - studiul microorganismelor (fr. microbiologie)

microcefal,-a adj. - cu capul mic (fr. microcéphale)

mictiune s.f. - urinare (fr. miction)

midriaza s.f. - dilatatie a pupilelor (fr. mydriase)

mielina s.f. - substanta moale care formeaza teaca nervilor (fr. myéline)

mielom s.n. - tumoare a maduvei osoase (fr. myélome)

miocard s.n. - muschiul inimii (fr. myocarde)

miocardita s.f. - inflamatie a miocardului (fr. myocardite)

miogen s.n. - proteina din tesutul muscular (fr. myogene)

miograf s.n. - aparat care înregistreaza contractiile musculare (fr. myographe)

miologie s.f. - studiul muschilor (fr. myologie)

miopie s.f. - imposibilitatea de a distinge clar obiectele departate (fr. myopie)

miotomie s.f. - incizie în muschi (fr. myotomie)

miozita s.f. - inflamatie a tesutului muscular (fr. myosite)

mitocondrie s.f. - organit prezent în mare numar în citoplasma (fr. mithocondrie)

mitoza s.f. - diviziune celulara în care se mentine acelasi numar de cromozomi; cariochineza (fr. mitose)

monoplegie s.f. - paralizie a unui singur membru (fr. monoplégie)

monoploid,-a adj. - (despre celule) cu un singur set de cromozomi (fr. monoploide)

morbiditate s.f. - (stare de) boala (fr. morbidité)

motilitate s.f. - proprietate a anumitor organe de a efectua miscari (fr. motilité)

musculatura s.f. - totalitatea muschilor corpului (fr. musculature)

muzicoterapie s.f. - tratament medical prin auditii muzicale (fr. musicothérapie)

Inapoi

N

nanism s.n. - crestere insuficienta în înaltime (fr. nanisme)

nanomelie s.f. - scurtare a unuia sau mai multor membre (fr. nanomélie)

natalitate s.f. - frecventa nasterilor în cadrul unei populatii, într-o perioada data (fr. natalité)

necroza s.f. - mortificare a celulelor si tesuturilor (fr. nécrose)

nefrita s.f. - inflamatie a rinichilor (fr. néfrite)

nefropatie s.f. - boala de rinichi (fr. néphropathie)

nefrotomie s.f. - incizie a rinichiului (fr. néphrotomie)

nefroza s.f. - leziune degenerativa a rinichiului (fr. néphrose)

neoformatie s.f. - 1. formare de tesut nou. 2. tumoare (fr. néoformation)

neolamarksism s.m. - orientare în biologie care explica evolutia ca rezultat al activitatii fiziologice a organismului (fr. néo-lamarksisme)

neoplasm s.n. - tumoare maligna, caracterizata prin invazia tesuturilor învecinate (fr. néoplasme)

neoplazie s.f. - formare a unui tesut nou, a unei tumori (fr. néoplasie)

nerv s.m. - formatie anatomica cu aspect fibros, care leaga sistemul nervos central cu restul organismului

nervatie s.f. - dispunere a nervilor (fr. nervation)

neurastenie s.f. - nevroza astenica (fr. neurasthénie)

neurochirurgie s.f. - chirurgie a sistemului nervos (fr. neurochirurgie)

neurofiziologie s.f. - fiziologie a sistemului nervos (fr. neurophysiologie)

neurologi s.f. - studiul sistemului nervos (neurologie)

neuron s.m. - celula nervoasa (fr. neurone)

neuropatologie s.f. - studiul bolilor sistemului nervos (fr. neuropathologie)

neuroplegie s.f. - scadere a tonusului sistemului nervos (fr. neuropathologie)

nevralgie s.f. - durere pe traiectul unui nerv (fr. névralgie)

nevrectomie s.f. - rezectie a unui nerv (fr. névrectomie)

nevrita s.f. - inflatie a unui nerv (fr. névrite)

Inapoi

O

obstetrica s.f. - practica medicala a nasterilor (fr. obstétrique)

odontalgie s.f. - durere de dinti (fr. odontalgie)

odontologie s.f. - studiul bolilor dintilor (fr. odontologie)

oftalmetru s.n. - instrument pentru masurarea razelor de curbura a corneei (fr. ophtalmétre)

oftalmie s.f. - afectiune inflamatorie a ochiului (fr. ophtalmie)

oftalmologie s.f. - studiul fiziologiei ti patologiei ochiului (fr. ophtalmologie)

oligofrenie s.f. - dezvoltare insuficienta a facultatilor psihice (fr. oligophrénie)

ombilic s.n. - organ abdominal prin care fatul este legat de corpul mamei (fr. ombilic)

omfalectomie s.f. - ablatiune a ombilicului (fr. omphalectomie)

omoplat s.m. - osul umarului; scapula (fr. omoplate)

oncogen,-a adj. - cangerigen (fr. oncogene)

oncologie s.f. - studiul si tratamentul cancerului; cancerologie (it. oncologia)

ontogeneza s.f. - dezvoltare a individului, de la oul fecundat pâna la stadiul de adult; ontogenie (fr. ontogénese)

ontogenie s.f. - ontogeneza (fr. ontogénie)

ontologie s.f. - teoria existentei (fr. ontologie)

oogamie s.f. - fuziune a unui gamet femel cu unul mascul (fr. oogamie)

oogeneza s.f. - formare a oocitului în ovar; ovogeneza (fr. oogénese)

operatoriu adj. - chirurgical (fr. opératoire)

opoterapie s.f. - tratament cu extracte de organe sau de glande endocrine; organoterapie (fr. opothérapie)

orbicular adj. - circular; muschi ~ = muschi circular plasat în jurul pleoapelor si buzelor (fr. orbiculaire)

oreion s.n. - parotidita (fr. oreillon)

organiogeneza s.f. - formare a organelor în timpul dezvoltarii individuale a organismelor (fr. organogenese)

organoterapie s.f. - opoterapie (fr. organothérapie)

ortopedie s.f. - chirurgie a deformatiilor osoase (fr. orthopédie)

oseina s.f. - proteina din oase (fr. osséine)

osteita s.f. - inflamatie a tesutului osos (fr. ostéite)

osteoartrita s.f. - inflamatie a unui os si a articulatieie sale (fr. ostéeo-arthrite)

osteoblast s.n. - celula osoasa tânara (fr. ostéoblaste)

osteocit s.n. - celula osoasa matura (fr. ostéocyte)

osteofit s.n. - proliferare anormala a tesutului osos (fr. ostéophyte)

osteologie s.f. - studiul oaselor (fr. ostéologie)

osteom s.m. - tumoare a tesutului osos (fr. ostéome)

osteomielita s.f. - inflamatie a maduvei oaselor (fr. ostéomyélite)

osteopatie s.f. - boala a oaselor (fr. ostéopathie)

osteoplastie s.f. - restaurare operatorie a unui os (fr. ostéoplastie)

osteosarcom s.n. - tumoare maligna a oaselor (fr. ostéosarcome)

osteotomie s.f. - rezectie a unui os bolnav (fr. ostéotomie)

osteoza s.f. - boala a oaselor de natura distrofica (fr. ostéose)

otalgie s.f. - durere a urechii (fr. otalgie)

otita s.f. - inflamatie a urechii (fr. otite)

otolit s.n. - corpuscul calcaros din labirintul urechii (fr. otolithe)

otoree s.f. - scurgere de puroi din ureche (fr. otorrhée)

otoscop s.n. - instrument pentru examinarea canalului auditiv si a timpanului (fr. otoscope)

ovariectomie s.f. - ablatiune a ovarului (fr. ovariectomie)

ovarita s.f. - inflamatie a ovarelor (fr. ovarite)

ovogeneza s.f. - oogeneza (fr. ovogenese)

ovul s.n. - gamet femel produs de ovar (fr. ovule)

ovulatie s.f. - eliminare periodica a ovulului matur (fr. ovulation)

oxigenoterapie s.f. - tratament prin inhalatii de oxigen (fr. oxygénothérapie)

ozonoterapie s.f. - tratament medical cu un amestec de oxigen si ozon (fr. ozonothérapie)

Inapoi

P

pacient,-a s.m.f. - bolnav în tratamentul unui medic (lat. paciens)

pahipleurita s.f. - îngrosare inflamatorie a pleurei (fr. pachypleurite)

paliativ s.n. - medicament cu eficacitate de moment (fr. palliatif)

palpitatie s.f. - bataie întetita, mai rapida a inimii (fr. palpitation)

panaceu s.n. - medicament considerat remediu universal (fr. panacée)

panaritiu s.n. - infectie în jurul unghiilor (lat. panaricium)

pancreas s.n. - glanda, între ficat si splina, cu secretie externa si hormonala (fr. pancréas)

pancreatita s.f. - inflamatie a pancreasului (fr. pancréatite)

papila s.f. - mica proeminenta a pielii, a unor mucoase (fr. papille)

papilom s.m. - tumoare benigna pe piele si pe mucoase (fr. papillome)

papula s.f. - basicuta rosie pe piele (fr. papule)

paracuzie s.f. - hipersensibilitate auditiva (fr. paracousie)

paradontita s.f. - inflamatie a paradontiului (fr. paradontite)

paradontiu s.n. - tesuturile în care sunt fixati dintii (germ. Paradontium)

paradontoza s.f. - proces patologic al paradontiului, constând în retragerea gingiilor (fr. pradontose)

paralizie s.f. - pierdere, totala sau partiala, a mobilitatii si sensibilitatii corpului (fr. paralysie)

paranoia s.f. - boala psihica manifestata prin idei delirante fixe, prin mania persecutiei, a grandorii, prin neîncredere etc. fr. paranoia)

paraplegie s.f. - paralizie a ambelor picioare (fr. paraplégie)

parapsihologie s.f. - studiul fenomenelor psihice ce par a nu avea o explicatie stiintifica; metapsihica (fr. parapsychologie)

paratiroida s.f. - glanda endocrina situata înapoia tiroidei (fr. parathyroide)

parazitoza s.f. - boala provocata de paraziti (fr. parasitose)

parenchin s.n. - tesut spongios, bogat în vase sangvine (fr. parenchyme)

pareza s.f. - paralizie usoara (germ. Parese)

parietal,-a adj. - referitor la peretele unui os; os ~ (si s.n.) os pereche care formeaza partea de mijloc a cutiei craniene (fr. pariétal)

parotida s.f. - glanda salivara situata sub ureche (fr. parotide)

parotidita s.f. - inflamatie a parotidelor; oreion (fr. parotidite)

patoden,-a adj. - care cauzeaza boli (fr. pathogene)

patogenie s.f. - studiu al mecanismului aparitiei bolilor (fr. pathogenie)

patologic,-a adj. - morbid, anormal (fr. pathologique)

patologie s.f. - studiu al simptomelor bolilor (fr. pathologie)

pelagra s.f. - boala datorata lipsei de vitamine, care se manifesta prin plagi pe corp, tulburari gastrice si psihice (fr. pellagre)

pepsina s.f. - enzima a sucului gastric, cu rol important în digestie (fr. pepsine)

periartrita s.f. - inflamatie a tesuturilor din jurul unei articulatii (fr. périarthrite)

pericard s.n. - învelis extern al inimii (fr. péricarde)

pericardita s.f. - inflamatie a pericardului (fr. péricardite)

perineu s.n. - portiune dintre anus si organele genitale (fr. périnée)

periost s.n. - tesut fibros care acopera oasele (fr. périoste)

periostita s.f. - inflamatie a periostului (fr. périostite)

peritoneu s.n. - membrana seroasa care captuseste cavitatea abdominala (lat. peritonaeum)

peritonita s.f. - inflamatie a peritoneului (fr. péritonite)

pielita s.f. - inflamatie a mucoasei bazinetului si a rinichilor (fr. pyélite)

pielonefrita s.f. - infectie a rinichiului si a bazinetului (fr. pyélonéphrite)

piemie s.f. - infectie generala a organismului (fr. pyhemie)

pigment s.m. - substanta organica colorata (fr. pigment)

pigmentatie s.f. - pigmentare (fr. pigmentation)

pilor s.m. - orificiu între stomac si duoden (fr. pylore)

piodermita s.f. - afectiune purulenta a pielii (fr. pyodermite)

piogen adj. - care produce puroi (fr. pyogene)

pionefrita s.f. - nefrita purulenta (fr. pyonéphrite)

pioree s.f. - scurgere de puroi (fr. pyorrhée)

pirofobie s.f. - teama patologica de foc (fr. pyrophobie)

piromanie s.f. - tendinta patologica de a da foc (fr. pyromanie)

planta s.f. - talpa (lat. planta)

plasma s.f. - lichid intercelular în sânge si limfa (fr. plasma)

plastida s.f. - organit din citoplasma (germ. Plastide)

pleura s.f. - membrana seroasa a plamânului (it. pleura)

pleurectomie s.f. - rezectie partiala a pleurei (fr. pleurectomie)

pleurezie s.f. - inflamatie a pleurei (cu lichid) (fr. pleurésie)

pleurita s.f. - pleurezie (seaca) (fr. pleurite)

plex s.n. - retea din fibre nervoase sau vase de sânge (lat. plexus)

plomba v.t. - a astupa cu o plomba o carie dentara (fr. plomber)

plomba s.f. - astupare a unei carii dentare; materialul folosit (germ. Plombe)

pneumatoza s.f. - acumulare de gaze]în cavitatile organismului (fr. pneumatose)

pneumococ s.m. - bacilul pneumoniei (fr. pneumocoque)

pneumoconioza s.f. - afectiune pulmonara provocata de inhalarea prafului de carbune (fr. pneumoconiese)

pneumograf s.n. - aparat care înregistreaza miscarile respiratorii (fr. pneumographe)

pneumonie s.f. - inflamatie a plamânului, cauzata de pneumococ (fr. pneumonie)

poliartrita s.f. - inflamatie a mai multor articulatii (fr. polyarthrite)

policlinica s.f. - unitate medicala de consultatii si tratament ambulatoriu (fr. policlinique)

polidipsie s.f. - sete excesiva (fr. polydipsie)

polinevrita s.f. - inflamatie a mai multor nervi (fr. polynévrite)

polinoza s.f. - criza alergica datorata polenului (fr. pollinose)

poliomielita s.f. - inflamatie a substantei cenusii a maduvei spinarii; paralizie infantila (fr. poliomyélite)

polip s.m. - excrescenta carnoasa pe o mucoasa (fr. polype)

poliploid,-a adj. - cu un numar de cromozomi de peste doua ori mai mare decât în faza haploida (fr. polyploide)

poliurie s.f. - secretie excesiva de urina (fr. polyurie)

posologie s.f. - studiu al dozarii medicamentelor (fr. posologie)

potiune s.f. - medicament lichid (fr. potion)

premolar s.m. - dinte între canini si molari (fr. prémolaire)

prenatal,-a adj. - anterior nasterii (fr. prénatal)

profilactic,-a adj. - preventiv (fr. prophylactique)

profilaxie s.f. - ansamblu de masuri medico-sanitare pentru prevenirea bolilor contagioase (fr. prophylaxie)

prognat,-a adj. - cu maxilarele proeminente (fr. prognathe)

prolaps s.n. - cadere sau iesire anormala a unui organ din cavitatea în care se gaseste (fr. prolapsus)

prostata s.f. - glanda endocrina la baza uretrei (fr. prostate)

prostatita s.f. - inflamatie a prostatei (fr. prostatite)

proteic,-a adj. - referitor la proteine (fr. protéique)

proteina s.f. - substanta organica, cu rol important în celula vie, rezultând prin polimerizarea unui mare numar de minoacizi (fr. protéine)

proteza s.f. - aparat, piesa care înlocuieste un membru sau organ al corpului (fr. prothese)

protoplasma s.f. - substanta albuminoida, baza oricarei celule vii (fr. protoplasme)

prurigo s.n. - dermatoza alergica, caracterizata prin eruptii însotite de prurit (fr. prurigo)

prurit s.n. - mâncarime intensa a pielii (fr.prurit)

pseudoartroza s.f. - articulatie anormala, la nivelul unei fracturi neconsolidate (fr. pseudoarthrose)

psihanaliza s.f. - 1. investigatie psihologica având drept scop a aduce în constiinta sentimente obscure sau refulate 2. metoda psihoterapica bazata pe aceasta investigatie (fr. psychanalyse)

psihastenie s.f. - nevroza manifestata prin nehotarâre, obsesii si fobii (fr. psychasthénie)

psihiatrie s.f. - studiul si tratamentul bolilor psihice (fr. psychiatrie)

psihic,-a s.n. - totalitatea fenomenelor si proceselor cognitive, afective si volitionale; suflet (fr. psichyque)

psihofizica s.f. - studiul raporturilor dintre fenomenele psihice si fizice (fr. psychophysique)

psihofiziologie s.f. - studiul proceselor psihologice în raport cu cele fiziologice (fr. psychophysiologie)

psihologie s.f. - 1. studiul stiintific al psihicului 2. structura psihica a unui individ, a unei colectivitati (fr. psychologie)

psihopatie s.f. - boala mintala (fr. psychopathie)

psihopatologie s.f. - studiul aspectelor patologice ale activitatii psihice (fr. psychopathologie)

psihoterapie s.f. - tratament bazat pe influentarea psihicului (prin hipnoza, sugestie etc.) (fr. psychothérapie)

psihotrop,-a adj. - (medicament) care actioneaza asupra psihicului (fr. psychotrope)

psihoza s.f. - 1. stare de spirit bolnavicioasa caracterizata printr-o surescitare nervoasa provocata de cauze de origine sociala 2. obsesie (fr. psychose)

psoriazis s.n. - boala de piele caracterizata prin pete rosii acoperite de mici coji uscate (însotite de prurit) (fr. psoriasis)

ptialina s.f. - enzima din saliva (fr. ptyaline)

ptoza s.f. - deplasare în jos a unui organ, datorita slabirii muschilor sau ligamentelor (fr. ptôse)

puerperala adj. - febra ~ = boala infectioasa a lauzelor (fr. puerpéral)

pulmonar,-a adj. - al plamânilor (fr. pulmonaire)

pulpita s.f. - inflamatie a pulpei dentare (fr. pulpite)

pupila s.f. - orificiu central al irisului ocular (fr. pupille)

purulent,-a adj. - (despre rani) care puroiaza (fr. purulent)

puseu s.n. - acces al unei boli (fr. poussée)

pustula s.f. - vezicula purulenta pe piele (fr. pustule)

Inapoi

R

rabie s.f. - turbare (lat. rabies)

radiografie s.f. - fotografiere pe film fotografic, cu ajutorul razelor "X", a imaginii unui corp opac; imaginea însasi (fr. Radiographie)

radioscopie s.f. - examinare pe un ecran fluorescent a unui organ cu ajutorul radiatiilor "X" (fr. radioscopie)

radioterapie s.f. - tratament cu radiatii "X" (fr. radiothérapie)

radiumterapie s.f. - tratament cu radiatii de radiu (fr. radiumthérapie)

rahianestezie s.f. - anestezie partiala prin injectie în canalul rahidian (fr. rachianesthésie)

rahidian,-a adj. - al coloanei vertebrale (fr. rachidien)

rahitism s.n. - boala (la copii) caracterizata prin deformatii ale oaselor, datorita calcifierii insuficiente (fr. rachitisme)

ramolismen s.n. - ramolire; decrepitudine; senilitate (fr. ramolissment)

recidiva s.f. - reaparitie a unei boli (fr. recidive)

rect s.n. - partea ultima a intestinului gros (lat. rectum)

reflex,-a adj. - reactie adecvata a organismului fata de un excitant, fara interventia vointei (fr. réflexe)

regurgita vi. - a-i reveni cuiva în gura alimentele din stomac si esofag (fr. régurgiter)

renal,-a adj. - al rinichilor (fr. rénal)

resorbtie s.f. - disparitie lenta a unui lichid, tesut sau organ prin absorbtia lui treptata în tesuturile vecine (fr. résorption)

retina s.f. - membrana inferioara a ochiului, pe care se formeaza imaginea (fr. rétine)

reumatism s.n. - boala caracterizata prin dureri în muschi sau în articulatii (germ. Rheumatismus)

reumatologie s.f. - studiul afectiunilor reumatice (germ. Rheumatologie)

revulsiv,-a adj. - (medicament) care provoaca revulsie (fr. révulsif)

rezectie s.f. - înlaturare totala sau partiala a unui organ sau tesut (fr. résection)

rinalgie s.f. - durere de nas (fr. rhinalgie)

rinologie s.f. - studiul bolilor nasului (fr. rhinologie)

rinoplastie s.f. - refacere operatorie a unui nas mutilat (fr. rhinoplastie)

rinoscopie s.f. - examinare a foselor nazale (fr. rhinoscopie)

roentgen s.m. - unitate de masura a dozelor de radiatie "X" (fr. röntgen)

Inapoi

S

sacrum s.n. - os triunghiular la partea inferioara a coloanei vertebrale (lat. sacrum)

sadism s.n. - placere patologica de a chinui; cruzime (fr. sadisme)

saliva s.f. - lichid secretat de glandele salivare (fr. salive)

salivar,-a adj. - referitor la saliva; glande ~ = glande, sub limba, care secreta saliva (fr. salivaire)

salivatie s.f. - secretie abundenta de saliva (fr. salivation)

sangvin,-a adj. - referitor la sânge: prin care circula sângele (fr. sanguin)

sanitar,-a adj. - refritor la sanatate (fr. sanitaire)

sarcom s.n. - tumoare maligna, conjunctiva (fr. sarcome)

satietate s.f. - saturatie (fr. satiété)

saturnism s.n. - intoxicatie cronica cu plumb (fr. saturnisme)

sceros,-oasa adj. - (despre tesuturi) îngrosat; fibros (fr. scléreaux)

schizofrenie s.f. - boala psihica grava caracterizata prin alterarea spiritului, idei delirante si halucinatii (fr. schizophrénie)

scizura s.f. - fisura pe suprafata unor organe (fr. scisure)

sclera s.f. - tunica solida a globului ocular (germ. Sklera)

sclerenchim s.n. - tesut vegetal de sustinere (fr. sclérenchyme)

sclerodermie s.f. - întarire si îngrosare a pielii (fr. sclérodermie)

sclerotica s.f. - membrana alba, opaca a ochiului (fr. sclérotique)

scleroza s.f. - întarire a unui tesut organic (fr. sclérose)

scolioza s.f. - deviatie laterala a coloanei vertebrale (fr. scoliose)scorbut s.n. - boala datorata lipsei de vitamina C, caracterizata prin anemie, caderea dintilor etc. (fr. scorbut)

scrofuloza s.f. - tuberculoza a ganglionilor limfatici de la gât (germ. Skrofulose)

sebum s.n. - secretie grasa a glandelor sebacee (lat. sebum)

semiologie s.f. - studiul simptomelor bolilor (fr. sémilogie)

septicemie s.f. - infectie generalizata a sângelui (fr. sépticémie)

serologie s.f. - studiul serurilor (fr. sérologie)

seroterapie s.f. - tratament prin seruri (fr. sérothérapie)

sexologie s.f. - studiu stiintific al sexualitatii (fr. sexologie)

sfincter s.n. - muschi inelar care închide un orificiu (fr. sphincter)

sialagog,-a adj. - (substanta) care provoaca salivatie (fr. sialagogue)

sialoree s.f. - salivatie abundenta (fr. sialorhée)

sideroza s.f. - pneumoconioza cauzata de pulberi de fier (fr. sidérose)

simfiza s.f. - articulatie putin mobila (fr. symphyse)

simptom s.n. - manifestare a unei boli; indiciu (fr. symptome)

simptomatologie s.f. - totalitatea simptomelor unei boli (fr. symptomatologie)

sinartroza s.f. - articulatie fixa între doua oase (fr. synarthrose)

sinistrocardie s.f. - deplasare a inimii spre stânga (fr. sinistrocardie)

sinus s.n. - cavitate a unui os cranian (lat. sinus)

sinuzita s.f. - inflamatie a unui sinus (fr. sinusite)

sistola s.f. - contractie ritmica a inimii (fr. systole)

somatologie s.f. - studiul anatomic si fiziologic al corpului vietuitoarelor (fr. somatologie)

somnifer,-a adj. - (medicament) care provoaca somn; narcotic, soporific (fr. somnifere)

spasm s.n. - contractie brusca, involuntara, a unui muschi (fr. spasme)

spasmotic,-a adj. - (medicament) care combate spasmele (fr. spasmolithique)

spermatogeneza s.f. - formare a spermatozoizilor (fr. spermatogénese)

spermatozoid s.m. - gamet mascul (fr. spermatozoide)

splenita s.f. - inflamatie a splinei (fr. splénite)

spondilita s.f. - inflamatie a vertebrelor (fr. spondylite)

spondiloza s.f. - afectiunea reumatica a vertebrelor (fr. spondylose)

steatoza s.f. - degenerescenta a unui tesut, cauzata de un exces de grasime (fr. stéatose)

stenoza s.f. - îngustare a unui canal sau orificiu (fr. sténose)

stern s.n. - os al pieptului (lat. sternum)

stetoscop s.n. - instrument pentru a asculta unele organe interne (inima, plamânii) (fr. stéthoscope)

stomatita s.f. - inflamatie a mucoasei bucale (fr. stomatite)

stomatologie s.f. - studiul bolilor cavitatii bucale si ale dintilor (fr. stomatologie)

strabism s.n. - deviatie a axei vizuale a unui ochi, care provoaca privirea încrucisata (fr. strabisme)

subconstient s.n. - totalitatea fenomenelor psihice care se desfasoara în afara constiintei (fr. subconscient)

subcortical,-a adj. - sub scoarta cerebrala (fr. sous-cortical)

subcutanat,-a adj. - sub piele (fr. sous-cutané)

sublingual,-a adj. - sub limba (fr. sublingual)

sudatie s.f. - transpiratie abundenta, în scop curativ (fr. sudation)

sudoripar,-a adj. - care secreta transpiratia (fr. sudoripare)

sutura s.f. - 1. cusatura a bazelor unei rani. 2. articulatie fixa a oaselor craniului (fr. suture)

Inapoi

T

tableta s.n. - preparat farmaceutic în forma de disc mic; comprimat, pastila, pilula (fr. tablette)

tahicardie s.f. - accelerare a ritmului cardiac (fr. tachycardie)

talamus s.n. - parte a encefalului, la baza creierului (fr. thalamus)

talasofobie s.f. - teama patologica de mare (fr. thalassophobie)

talasoterapie s.f. - tratament prin bai si aer de mare (fr. thalassothérapie)

tanatofobie s.f. - teama patologica de moarte (fr. thanatophobie)

tars s.n. - 1. partea posterioara a labei piciorului. 2. schelet cartilaginos al pleoapelor (fr. tarse)

telepatie s.f. - transmitere a gândurilor la distanta (fr. télépathie)

tenosinovit s.f. - inflamatie a tecilor conjunctive care învelesc un tendon (fr. ténosynovite)

tenotomie s.f. - sectionare a unui tendon (fr. ténotomie)

terapeutica s.f. - studiul tratamentului bolilor; terapie (fr. thérapeutique)

terapie s.f. - terapeutica. (fr. thérapie)

teratogen,-a s.n. - care produce malformatii (fr. tératogene)

teratologie s.f. - stiinta despre malformatii la plante si animale (fr. tératologie)

tibia s.f. - os lung si gros din scheletul gambei (lat. tibia)

tiflita s.f. - inflamatie a cecului (fr. typhlite)

tiflologie s.f. - studiul deficientelor senzoriale vizuale (fr. typhlologie)

tiroid, -a = adj.

tiroidita s.f. - inflamatie a tiroidei (fr. thyroidite)

tisular,a adj. - al tesuturilor (fr. tissulaire)

tomografie s.f. - radiografie ce permite obtinerea de imagini dintr-un singur plan de profunzime ( fr. tomographie)

tonus s.n. - 1. contractie usoara si permanenta a muschilor 2. fig. energie, vigoare (lat.tonus)

transa s.f. - stare în care se afla cel supus hipnozei (fr. transe)

transfuzie s.f. - introducere în venele unui bolnav a unei cantitati de sânge sau de plasma sangvina (fr. transfusion)

transplant s.n. - tesut, organ transplantat (engl., fr. transplant)

transplanta vt. - a frega un organ, un tesut (fr. transplanter)

transsudat s.f. - lichid eliminat prin transpiratie (fr. transsudat)

transsudatie s.f. - trecere a plasmei din sânge în tesuturi, prin peretii vaselor mici (fr. transsudation)

tratament s.n. - 1. atitudine, comportare fata de cineva 2. îngrijire medicala (it. trattamento)

trauma s.f. - traumatism (it. trauma)

traumatism s.n. - ansamblu de tulburari fizice sau psihice provocate de o violenta exterioara; trauma (fr. traumatisme)

trepan s.n. - instrument chirurgical, ca un sfredel, pentru trepanatii (fr. trépan)

trepanatie s.f. - deschidere a cutiei craniene (fr. trépanation)

triceps s.m. - muschi cu trei ligamente la un capat (fr. triceps)

tricofitie s.f. - boala de piele contagioasa, provocata de o ciuperca parazita si caracterizata prin caderea parului (fr. tricophytie)

trigemen adj. - nerv ~ = pereche de nervi cranieni care inerveaza o parte a pielii si a muschilor fetei (lat. trigeminus)

tripsina s.f. - enzima secretata de pancreas, care descompune proteinele în aminoacizi (fr. trypsine)

tripsinogen s.n. - forma inactiva a tripsinei (fr. tripsinogene)

trombocit s.n. - celula sangvina cu rol important în coagularea sângelui (fr. thrombicyte)

tromboflebita s.f. - inflamatie a peretelui unei vene cu formare de cheaguri de sânge (fr. trombophlébite)

trombopoieza s.f. - proces de formare a trombocitelor (fr. trombopoiese)

tromboza s.f. - obturatie a unei artere ori vene printr-un cheag de sânge (fr. thrombose)

trompa s.f. - canal prin care se elimina celulele sexuale formate de ovar (fr. trompe)

tubaj s.n. - introducere în stomac sau alt organ cavitar, pe cale bucala, a unui tub de cauciuc în scop explorator ori terapeutic (fr. tubage)

tuberculoza s.f. - boala infectioasa, cauzata de bacilul Koch, care afecteaza diverse organe (fr. tuberculose)

tumefactie s.n. - umflatura provocata de tulburari ale circulatiei sângelui (fr. tuméfaction)

tumefia vr. - a prezenta o tumefactie (fr. tuméfier)

tumoare s.f. - excrescenta patologica dintr-un tesut de formatie noua, rezultat printr-o înmultire anormala a celulelor (fr. tumeur)

tunica s.f. - membrana fibroasa care înveleste unele organe (fr. tunique)

tuse s.n. - palpare a unui organ (fr. touché)

Inapoi

U

ulcer s.n. - leziune a pielii sau a mucoasei gastrice, care are tendinta sa se întinda si sa supureze (fr. ulcere)

ulceratie s.f. - formare a unui ulcer; ulcerul însusi (fr. ulcération)

uree s.f. - compus organic, produs de degradare a proteinelor din organism (fr. urée)

uremie s.f. - prezenta ureei în sânge (fr. urémie)

ureter s.n. - canal pereche ce leaga rinichii de vezica urinara (fr. uretere)

uretra s.f. - canal prin care se scurge urina din vezica (fr. uretre)

uretrita s.f. - inflamatie a ureterei (fr. urétrite)

Inapoi

V

vaccin s.n. - preparat biologic din virusi atenuati, inoculat în organism în scop preventiv, împotriva bolilor infectioase (fr. vaccin)

vacuola s.f. - cavitate din citoplasma, cu o solutie apoasa (fr. vacuole)

vag s.m. - nerv cranian cu rol important în functionarea aparatului respirator, circulator si digestiv (fr. vague)

vagotomie s.f. - sectionare chirurgicala a nervului vag (fr. vagotomie)

varicela s.f. - boala infectocontagioasa cu eruptie sub forma de basicute (fr. varicelle)

vascularizatie s.f. - totalitatea vaselor sangvine sau limfatice ale unui organ, unei structuri biologice (fr. vascularisation)

vasoconstrictie s.f. - strâmtare a vaselor sangvine (fr. vaso-contriction)

vasodilatatie s.f. - dilatare a vaselor sangvine (fr. vaso-dilatation)

veneric,-a adj. - (despre boli) care afecteaza organele sexuale, transmitându-se prin contact sexual (germ. venerisch)

venerologie s.f. - studiul bolilor venerice (fr. vénérologie)

ventral,-a adj. - din regiunea pântecelui (fr. ventral)

ventricul s.n. - cavitate interna a unui organ (inima, creier etc.). (fr. ventricule)

vermifug,-a adj. - (medicament) care distruge viermii intestinali (fr. vermifuge)

vertebra s.f. - fiecare dintre oasele în forma de inel care constituie coloana vertebrala (fr. vertebre)

vertex s.n. - crestetul capului (fr. vertex)

vestibul s.n. - prima cavitate a urechii interne (fr. vestibule)

vezica s.f. - organ cavitar în care se acumuleaza (temporar) un lichid de excretie (lat. vesica)

vezicant,-a adj. - s.n. - (substanta) care basica pielea (fr. vesicant)

vezicula s.f. - 1. vezica mica 2. basicuta plina de lichid care apare pe piele si mucoase în diferite boli (fr. vésicule)

virologie s.f. - parte a microbiologiei care studiaza virusurile (fr. virologie)

viroza s.f. - boala infectioasa provocata de un virus (fr. virose)

visceral,-a adj. - al viscerelor (fr. visceral)

viscere s.n. - pl. - organele din cavitatile mari ale corpului (fr. visceres)

vitamina s.f. - compus organic complex, indispensabil organismului (fr. vitamine)

vomitiv,-a adj. - (medicament) care provoaca vomitare (fr. vomitif)

Inapoi

X

xantocromie s.f. - coloratie în galben - verzui a pielii (fr. xanthochromie)

xantom s.n. - tumoare benigna galbena, continând colesterol (xanthome)

xantopsie s.n. - tulburare a vederii, care face ca totul sa para galben (fr. xanthopsie)

xerodermie s.f. - boala congenitala caracterizata prin uscarea si descuamarea pielii (fr. xérodermie)

xeroftalmie s.f. - opacifiere a corneei, provocata de lipsa vitamieni A (fr. xérophtalmie)

Inapoi

Z

zaharina = compus organic solid, cristalizat, cu mare putere de îndulcire

zigoma = prelungirea osului temporal

zigot = celula rezultata din unirea a doi gameti

Inapoi